Puncte de atractie pentru turisti in Baile Balvanyos: Cetatea Balvanyos, una dintre cele mai vechi cetati ale regiunii, unde se aflau odinioara, pe vremea domniei Sfintului Stefan, templele paganilor. Cu ocazia sapaturilor arheologice aici s-au gasit margele din vremea romanilor, dar si sulite din fier, chei vechi, ceramica medievala. Se crede ca a fost construita in secolele XI-XII. Turnul vechi din mijloc este cel mai vechi turn.

 Dupa construirea sa a urmat si cea a peretilor interioare, apoi cea a peretilor exterioare ale cetatii. Din punct de vedere structural este incadrat iin clasa cetatilor cu turn interior si cu pereti de baza neregulate. Luandu-se dupa o scrisoare a regelui Sigismund datat in anul 1402, Apor Peter sustine ca cetatea a fost construita in secolul XI, pe timpul domniei regelui Sfintul Stefan (1000-1038). Dupa el, peretele interior ar fi fost construit pe timpul domniei Bela IV., in 1235, iar cel exterior pe timpul domniei lui Ladislau IV, intre 1272 si 1290. Ceea ce este sigur este faptul ca in secolul XIV era deja proprietatea familiei Apor si se crede ca a fost un dar din partea regelui. Ceramica gasita aici dateaza dinaintea secolului XVIII. Se presupune, deci, ca in acest secol cetatea era deja nelocuita.

Pentru a ajunge la ruinele cetatii se urmeaza drumul peste pustia Liga pana ajungeti la Varful Mijlociu, apoi drumul Cetatii. Este marcat cu puncte galbene. (Timp de mers: 1 ora)
Mai exista si alte puncte de atractie pentru turisti. Ca exemplu pot fi mentionate asa-zisele "pesteri" adancite in blocurile vulcanice ale dealului Pucioasa. În cele mai multe cazuri sunt rezultatele muncii oamenilor, pentru ca au fost scorburi ale minelor sulfurice. Chiar si in anii 1848-1849, pe timpul revolutiei, de aici s-au extras materialele necesare fabricatiei prafului de pusca. Cea mai mare pestera este Pucioasa din Turia cu o lungime de 14 m, care este recunoscuta in literatura geografica si balneologica. Poate fi numita, de asemenea, cea mai mare mofeta naturala din Europa si cea mai mare scurgere de gaze cu Dioxid de carbon.
 Din scorbura sa se volatilizeaza pe zi cam 2000 m3 dioxid de carbon aproape curat. Din aceasta cauza depaseste renumita pestera a vestului: pestera Cainelui din Napoli. Se situeaza la 1052 m altitudine in coasta dealului Pucioasa. Prima intreprindere maghiara de imbuteliere a acidului carbonic a folosit aceasta scurgere de gaze in productia sa. Astazi este mofeta naturala, peretile sale sunt acoperite de sulf galben. Picaturile putin sulfurice-vitriolice- au fost folosite de sute de ani pentru tratamentul afectiunilor la ochi. A ajunge sub nivelul gazului din pestera inseamna moarte sigura. Ca factor curativ natural este foarte eficient. Concentratia de bioxid de carbon este de 98-99%, radioactivitatea sa naturala ajunge la valoarea de 1000pCi.
În coasta dealului Pucioasa se regasesc mai multe scorburi cu emanatii de gaze: pestera Ursului, pestera Timsos, de o proportie mai mare este pestera Gyilkos. În apropierea acestuia din urma se situeaza asa-zisulMadartemeto-Cimitirul Pasarilor.
 Aceasta nu este altceva decat o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat, si unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Pasarile care au un zbor razant si care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos. Dar nu numai ele cad prada gazului, ci si mamifere mai mici, sau chiar si caprioare au fost gasite zacand aici. 
Între dealul Pucioasei si Varful Mijlociu se gaseste o alta curiozitate a imprejurimii: Buffogo. Aceasta este o mlastina de un hectar, bogata in izvoare de apa acra si unde cresc plante foarte rare. În vechile piscine azi straluceste apa minerala, si se poate auzi cum izvoraste si se poate simti mirosul caracteristic a gazului vulcanic: a bioxidului de carbon. În aceasta zona, azi ocrotita creste Eriophorum angustifolum, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum, Ligularia sibirica, iar in scoarta groasa de turba se gasesc cateva specii rare de muschi, cum ar fi muschiul Helodium lanatum, cu originile in Europa de Vest, care in aceasta zona are aparitia cea mai estica din Europa.

Alte poteci turistice marcate ale imprejurimii::

• Balvanyos-Baile Csiszar-Pustia Csoma-Pestera Begyenko-Balvanyos (crucea albastra,    5 ore de mers)
• Baile Balvanyos-Izvorul Ibolya/Viorele-Cetatea Balvanyos (punctul galben, 1 ora)
• Balvanyos-Szemviz-Baile vitriolice (punctul rosu, 1 ora)
• Turia-Pestera Pucioasa (punctul albastru, 1 ora ½)
• Pestera Gyilkos-Madartemeto-Buffogo-Baile Balvanyos (punctul albastru, 5 ore)
• Lacul Sf. Ana (crucea galbena, 3 ore)

Putem gusta apa minerala din Izvorul Seike - Szejke situat la km. 18 pe drumul care vine dinspre Targu Secuiesc, iar la km. 20 pe acelasi drum se gaseste izvorul Transilvania. Pe partea Baii Transilvania, langa drumul care merge spre Cetatea Balvanyos este faimosul si vechiul izvor Ibolya/Viorele. Langa el, in sezonul cald, functioneaza un strand cu apa minerala rece. În zona Baii Csiszar este recunoscuta apa izvorului Iordan. Aici putem ajunge daca urmam marcajul cu cruce albastra care porneste din centrul coloniei de bai. Izvorul se afla in valea paraului Csiszar. Langa drumul artificial, la km 22,4, daca urmarim marcajul cu triunghiul rosu, ajungem la Szemviz (Apa de Ochi), care se foloseste in terapeutica populara, iar apoi la un bazin cu apa violeta-stralucitoare, in care s-a gasit acid sulfuric.
 Acest fapt este o curiozitate pe plan mondial, si este aproape unic, deoarece apa minerala de acest fel s-a constatat numai in valea Rio Grande si pe insula Iava. În imprejurime emanatiile de bioxid de carbon sunt atat de bogate incat in unele parti lipseste vegetatia. Valea care porneste de la sus-numitele bai este numita valea Mortii de catre locuitorii acestei zone.

Search

Language